translated Romanian-English

Lia

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English November 1, 2021

 

Lia

Seri păguboase, bahice, în care gura mea tăcută o însoțea pe cea dezlânată a prietenei mele. Ambiția mea și seceta de argumentare pluteau deasupra Orașului Mic. Se ondulau și-mi făceau semne, amintindu-mi să plec cât mai iute din locul ăla.

Pictez un portret de femeie fără gură care-și dorește măcar o îmbrățișare alb titan. O atingere cu un necunoscut, cu un om căsătorit maybe sau cu unul dintre cei mai buni prieteni. Să deschidă cu limbile lor portaluri incerte și șubrede către orașe alternative. Să li se facă creierii praf, să rotunjească statistica abandonului. Un sărut atât de profund încât să nu mai fie niciodată la fel. Un mindfuck, o sincopă în funcția prieteniei sau ceva mai mult? O escapadă sexuală în noaptea altei lumi, cu posibilități infinite de a fi. Golul pe care îl formează hainele în mașina de spălat, centrifuga ca fluid care trece prin corp și separă funcțiile de bază de fondul de ten. Un bug care continuă să apară în ciuda diferiților parametri de testare, ca o senzație nostalgică, ca un film pe care îl vizionezi în aceeași perioadă a fiecărui an, dar actuala realitate nu permite retrăiri. Nu vărs lacrimi pentru prietena mea, doar trecutul nostru mă neliniștește. Nu mă mai întorc,

în locul în care, odinioară, nimic nu era posibil.

ANA SANDULESCU

……………………….

LIA

Damaging, bacchanal evenings when my silent mouth accompanied my friend’s ragged one. My ambition and the drought of argument floated above the Small Town. They undulated and waved at me, reminding me to leave that place as soon as possible.

I was painting a portrait of a mouthless woman who wanted at least a white titanium hug. A touch with a stranger, maybe with a married man or one of my best friends. To open with their tongues uncertain and shaky portals to alternative cities. To make their brains dust, to round up the statistics of abandonment. A kiss so deep so that it will never be the same again. A mindfuck, a syncope in terms of friendship or something more? A sexual escapade into the night of another world, with infinite possibilities to be. The void that clothes form in the washing machine, the centrifuge as fluid that runs through the body and separates the basic functions from foundation. A bug that keeps popping up despite various test parameters, like a nostalgic feeling, like a movie you watch at the same time every year, but the current reality does not allow relapses. I shed no tears for my girlfriend, only our past makes me uneasy. I’m not going back,

to the place where once nothing was possible.


traducere, Maria Magdalena Biela

Ganesha

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English October 10, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ganesha

septembrie

e destul de târziu mai e
o oră doar și se aprind luminile disco ale
cartierului mărginaș
aici bărbații își beau berea la pet ca pe un crez
iar femeile poartă în brațe prunci agresivi
trebuie să mă plimb cu grijă pe străzile astea
gândacii sunt cât niște lacăte mici de amor
și mișună căutându-mi picioarele
sexul
cuibul perfect în care să ejaculeze
după mutilarea exterioară, cea interioară
extirpă, te rog, intrusa cu un instrument curat și
arunc-o șobolanilor
andreea are gust dulce
andreea își plimbă pieptul cusut prin care un
bărbat și o femeie se țin de mână
andreea nu poate suporta locurile cunoscute
fără să își vâre un căluș în gură
andreea geme de plăcere și ură cu maxilarele
încleștate
cine nu e apt pentru bucurie să se curețe
cine îi dă cu piciorul să fie călcat de șansă
cine nu e capabil de sinceritate sau să se culce
simultan cu două persoane
să le piardă pe amândouă
cine rămâne întreg să-și piardă cartea de identitate
cine vorbește de conviețuire să rămână
nelocuită
umblă vorba că andreea se gâdilă minunat
între două imprecații
și plânge la fel, încercând să fugă de măreție
sentimente și tot alaiul de prăbușiri pe care le uitase
e regina disco a sectorului 4
lângă luminile care pulsează în 7 culori
se va culca, așa cum a citit în la marelle, cu
cloșarzii din parcuri

*
* *

psevdo (6 iunie 2020)


Numele meu e Ganesha
ochii mei de sticlă reflectă șobolanii din
templu
farfurioarele lor cu lapte
bijuteriile care îmi acoperă pieptul sunt
nenumărate
însă burta e concavă
pentru că în ea nu vor crește niciodată pui de
zei
îmi fac drum cu sabia până la palatul de vară
– în miezul pădurii un sâmbure rece
din fildeș și piatră
aici transpirația junglei cade ca o foiță de
gheață
pe jos rogojine din lemn feluri de mâncare
întinse pe frunze
cete de maimuțe mâncând așezate
mulți spun că nu sunt în toate mințile
în preajma mea nu trăiesc oameni
o singură persoană trăiește alături mine
scrie imnuri cu briceagul pe trunchiuri de
bambus
îmblânzește elefanți
Numele meu e Ganesha
dar eu nu ridic obstacole
nu sunt zeul începuturilor, nici al sfârșiturilor
n-am fost creată nici de Shiva, nici de Parvati,
dar într-adevăr mi-a fost tăiat capul de un
bărbat
care se întorcea la femeia lui

 

Andreea Apostu: „Ganesha ” – Literomania


………………..

Ganesha

September

it’s quite late
just an hour and the disco lights of the suburbs
turn on
here the men drink their pet beer like a creed
and women carry aggressive babies in their arms
I have to walk carefully on these streets
the beetles are like little love padlocks
and they’re swarming looking for my legs
the sex
the perfect nest in which to ejaculate
after the external mutilation, the inner one
extirpate, please, the intruder with a clean tool and
throw it to the rats
andreea tastes sweet
andreea walks her sewn breast through which a
a man and a woman hold hands
andreea can’t stand the known places
without being gagged
andreea moans with pleasure and hatred with her jaws
clenched
who is not fit for joy to cleanse himself
who kicks her to be trampled by chance
who is not capable of sincerity or to sleep
simultaneously with two people
to lose them both
who remains whole to lose his identity card
who speaks of coexistence to remain
uninhabited
rumor has it that Andrea is wonderfully ticklish
between two curses
and she weeps alike, trying to flee from greatness
feelings and the whole procession of collapses she had forgotten
she is the disco queen of sector 4
next to the pulsating lights in 7 colors
will lie down, as she read in la marelle, with
the vagrants in the parks


*


psevdo ( the 6th of June 2020)

My name is Ganesha
my glass eyes reflect the rats from
the temple
their small plates of milk
the jewelry that covers my chest is
numberless
but the belly is concave
because in it will never grow baby
gods
I make my way with the sword to the summer palace
– in the middle of the forest a cold kernel
of ivory and stone
here the jungle sweat falls like a thin sheet of
ice
on the floor wooden mats dishes
lying on the leaves
flocks of monkeys eating seated
many say that I’m not of sound mind
around me people do not live
only one person lives by my side
it write hymns with the knife on the trunks of
bamboo
tames elephants
My name is Ganesha
but I do not raise obstacles
I am not the god of beginnings nor endings
I was not created by Shiva nor Parvati,
but I was really beheaded by a
man
who was returning to his woman

 

traducere, Maria Magdalena Biela

Cantecul nebunului / The fool’s song

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English August 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cantecul nebunului / The fool’s song

Ei sunt cuminti…
Eu sunt nebun…
Dar cum Eu sunt ce-am fost mereu —
Poate ca ce-l cuminte-s Eu —
Desi de cite ori le-o spun,
Eu pentru Ei… sunt tot nebun…

Ei mă urasc ca nu-s ca Ei…
Eu îi iubesc ca nu-s ca Mine…
Ei beau
Si mint fără rusine —
Si-n ochii prienenilor mei
Trec drept nebun.. ca nu-s ca Ei…

Lor nu le place amanta Mea…
Mie nu-mi place amanta Lor…
Ei vad cu ochii tuturor
Femeia…
Eu n-o pot vedea
Decât cu-ai mei —
Amanta Mea…

Dar cum din Ei toti numai Eu
Nu sunt ca Ei,
Am să mă duc
De voia mea la balamuc —
Si fiindca nu-mi va parea rău,
Cumintele voi fi tot Eu!…

ION MINULESCU

………………………………

The fool’s song

They are the wise…
I am the fool…
But since I’m who I’ve always been –
Maybe the wise one’s me therein-
Though everytime I’d tell them full
For them I’m still and always fool.

They hate me for like them I’m not…
I love them for they’re not like me…
They drink
And then lie shamelessly —
And in the eyes of my friends’ lot
I’m still fool… for like them I’m not…

My lover they don’t like at all…
I do not like their lover either…
With everyone’s eyes they see her
The woman…
I can’t see her soul
Except with my own eyes
My all…

But since of them all only I
am not like them,
I’ll go tranquille
to madhouse of my own free will–
And since I won’t be sorry, aye,
The wise one will be still me..I…

 

Translation, Maria Magdalena Biela

30 și ceva de ani / 30 or so years

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English August 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

30 și ceva de ani / 30 or so years

30 și ceva de ani
și tocuri nesigure
deasupra unui oraș înțepat de artificii
ne adunaserăm să privim sfârșitul unui
secol prin obiective întoarse
și imaginile celor apropiați se făcuseră
subțiri cât bățul de chibrit
sfârâiau rapid și se stingeau în paharele
cu șampanie
peste tot în jurul meu bărbați țineau de
mijloc femei bătrâne și le spuneau
să nu se teamă
dar fețele lăsate tremurau, cutele se
adânceau și păreau gata să intre
în mormânt
ce prostie teama când ești deasupra unui oraș
și poți vedea mersul celorlalți fără ca ei să știe
strigătele și râsetele lor de pescăruși confuzi
care-și fac din confetti un refugiu

00:10 e un timp nou și nu simt nimic diferit
nu mi-e teamă și niciun tânăr nu
îmi șoptește să am curaj
picioarele sunt încordate, da, genunchii obosiți,
dar aș putea aștepta aici

ANDREEA APOSTU

……………………………

30 or so years

30 or so years
and insecure heels
over a city stung by fireworks
we had gathered to watch the end of a
century through turned lenses
and the images of those close to us had become
thin as a matchstick
they sizzled quickly and went out in their glasses
with champagne
all around me men held
old women and told them
not to be afraid
but the falling faces trembled, the wrinkles
deepened and seemed ready to enter
the grave
what nonsense fear when you are above a city
and you can see the way others walk without them knowing
their shouts and laughter of confused seagulls
making confetti their refuge

00:10 It’s a new time and I don’t feel anything different
I’m not afraid and no young man
whispers to me to have courage
legs are tense, yes, knees tired,
but I could wait here

traducere, Maria Magdalena Biela

Prezența ta / Your presence

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English August 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prezența ta / Your presence

Prezența ta, un corp greu dislocând aerul,
e unul dintre lucrurile la care îmi place să
mă gândesc
când frica își sapă tranșee în camera mea
pentru un război de uzură
sunt moduri de a vedea oameni și moduri de a-i simți
cu partea lăuntrică a pielii
așa cum insectele pot simți o ușoară vălurire a aerului
de către o mână ostilă
și să zboare în ultima clipă
ele gustă lumea prin antene
eu
prin organul mai mare decât inima care
mă închide perfect
până la ultimul nasture
Prezența ta, deci, un corp greu,
apropiindu-se
făcând aerul să se împingă
și răsuflarea să se oprească pe vârful
limbii
făcând soldații drepți de plumb să se înmoaie
ca figurinele de lut trimise pe ape
Iubesc și asta ar fi un lucru banal ca
o linguriță de zahăr într-o cană cu ceai
dacă n-ar interveni mai întâi distanța
și-apoi anii de care ai nevoie ca să fii tot tânăr
Ar fi banal dacă apropierea ta nu m-ar tulbura
așa cum apropierea rapidă a unei mașini
tulbură, pe un drum întunecat,
animalele mici

ANDREEA APOSTU

……………………..

Your presence

Your presence, a heavy body displacing the air,
is one of the things I like to
think about
when fear digs trenches in my room
for a war of attrition
there are ways to see people and ways to feel them
with the inside of the skin
just as insects can feel a slight ripple of the air
by a hostile hand
and fly at the last minute
they taste the world through antennae
I
through the organ larger than the heart which
closes me perfectly
to the last button
Your presence, therefore, a heavy body,
It is approaching
making the air push
and the breath to stop on the top
of the tongue
making the lead soldiers soften
like clay figurines sent over the water
I love and that would be a trivial thing like
a teaspoon of sugar in a cup of tea
if the distance did not intervene first
and then the years you need to be young
It would be commonplace if your approach didn’t disturb me
such as the rapid approach of a car
disturbs on a dark road,
small animals


Traducere, Maria Magdalena Biela

De două săptămâni / For two weeks now

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English August 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De două săptămâni / For two weeks now

De două săptămâni nu mă mai așez
ghemuită lângă telefon
ca să mă ferească altcineva de tristețe
nu mai împachetez și despachetez
genunchii din rochia de casă
ca pe două bucăți de unt râncede
au dispărut firele de păr tăiate
au dispărut și vânătăile pe care mi le
făceam singură
ca să nu vomit în fiecare seară animale diforme
în poala unui bărbat
mai aud doar cum picură apa
pe creierul condiționat
picătura mea chinezească

pentru o femeie singură de 30 de ani
vocea de seară e cel mai mare pericol
poate produce iritații la nivelul pieptului
erizipel și lupus
poate atrofia creierul până la mărimea
unei nuci verzi
în care crește amărăciunea
poate tăia julien liniștea până ustură
până ajungi să plângi când scapi lingurița
cu zahăr pe jos
când îți vorbește despre o rezervație părăsită
în urma unui măcel
când cineva îndrăznește să te iubească

ajungi să înregistrezi poeme travestite
niște pietre lucioase trimise în eter
unde căderea e lentă și fără atingeri
dacă se întâmplă să le asculți
sunt înregistrările unei fetițe care-și
roagă agresorul
să o ducă acasă

ANDREEA APOSTU

—————————–

For two weeks now

For two weeks now
I don’t sit huddled by the phone
for someone else to keep me away from sadness
I no longer wrap and unpack
the knees in my house dress
like two pieces of rancid butter
the cut hairs are gone
and the bruises
I used to give myself
so as not to vomit deformed animals every night
in the lap of a man
I can only hear the water dripping
on the conditioned brain
my Chinese drop

for a single woman in her 30s
the evening voice is the greatest danger
may cause chest irritation
erysipelas and lupus
can atrophy the brain to size
of a green walnut
in which bitterness increases
can julien cut the silence
till it stings
until you get to cry when you drop the teaspoon
with sugar on the floor
when he tells you about an abandoned reservation
following a massacre
when someone dares to love you

you end up recording disguised poems
some shiny stones sent into the ether
where the fall is slow and untouched
if you happen to listen to them
are the records of a little girl who
asks her aggressor
to take her home

Traducere, Maria Magdalena Biela

o bilă de plumb / a lead ball

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English August 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

o bilă de plumb / a lead ball

Greutatea ta o bilă de plumb
rostogolindu-se de la sâni până la sex
zdrobind în mine rând pe rând figurinele
etice ca pe niște cochilii abandonate de melci,
strivind nodurile și pielița întărită a
boabelor de struguri,
rezistența mea la corpurile tinere.
e și asta o formă de scăpare
când ai ratat cam tot ce se poate rata
și dragostea a devenit o mutilare pe dinăuntru
o ajustare a sentimentelor la conturul neutru al
mulțumirii
aștept corpul ca pe o incizie simplă, într-un pat curat,
în care e posibil să o iau de la capăt
să nu mai fiu un om surpat
un om care nu a fost pregătit niciodată
în care e posibil să fac un mic șantier
o construcție regulamentară

ANDREEA APOSTU

———————————-

a lead ball

Your weight is a lead ball
rolling from breasts to sex
crushing ethical figurines in me one by one
like abandoned snail shells,
crushing the knots and the hardened skin of
grapes,
my resistance to young bodies.
this is also a form of escape
when you’ve missed just about anything you can miss
and love became an inward mutilation
an adjustment of feelings to the neutral contour of
contentment
I wait for the body like a simple incision, in a clean bed,
in which it is possible to start all over again
to no longer be a collapsed being
a being who has never been prepared
in which it is possible to make a small construction site
a regulatory construction

 

Traducere, Maria Magdalena Biela

DIRECT IN CARNE / DIRECTLY IN THE FLESH

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English August 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECT IN CARNE / DIRECTLY IN THE FLESH

descopăr din ce în ce mai mult cartierul dejist

cu verdeața ieșită prin crăpături

un fel pripyat relocuit unde copacii se hrănesc

direct din pereți radioactivi

iar florile ghidează insecte cu semnale luminoase

faptul că și un peisaj socialist se poate sfârși

mă liniștește și

mă face să proiectez cadre în care

crengile sparg geamuri dinăuntru

suntem un cuplu industrial

avem platforma noastră de beton

cu urme de doze și mucuri de țigară pe care le

strângem apoi într-o pungă

acolo privim soarele și scheme astrale

despre cum rezultatul biopsiei va fi bun

cine ar fi crezut că radiațiile provoacă

tumori lucioase ca bucățelele

de antracit

cu puțin noroc o să pot descoperi cu tine

dezastrul

și nu vor fi fost decât teama și strigătele

aruncate înainte de somn

pentru că alunec

totul va fi nou plin de o forță sigură

care mă va face să merg mult

mai mult decât acum când desenez cu capătul

aprins direct în carne


Andreea Apostu

……………………………..


DIRECTLY IN THE FLESH


I’m discovering more and more the “dejist” neighborhood

with the greenery coming through the cracks

a kind of relocated “pripyat” where the trees feed

directly from radioactive walls

and flowers guide insects with light signals

the fact that even a socialist landscape can end

reassures me and

makes me design frames in which

branches break glass from the inside

we are an industrial couple

we have our concrete platform

with traces of cans and cigarette butts which

we then collect in a bag

there we watch the sun and astral schemes

about how the biopsy results will be good

who would have thought that radiation causes

shiny tumors like little pieces

of anthracite

With any luck I’ll be able to find out with you

the disaster

and it would have been nothing but fear and shouting

cast before sleep

because I’m slipping

everything will be new full of a sure force

which will make me walk a lot

way more than I do now when I draw

with the burning end directly in the flesh


Traducere, Maria Magdalena Biela

CA UN PUMN DE ALICE / LIKE A FISTFUL OF BUCKSHOT

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English August 26, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CA UN PUMN DE ALICE / LIKE A FISTFUL OF BUCKSHOT


Am 30 de ani ca un pumn de alice și o

multitudine de obiecte și atitudini pe care

le-aș putea descrie sau enumera

ca să devin o poetă a

acumulării

cum am auzit recent despre o tipă care aduna

în poezia ei orice

la fel ca bătrânii care de la un timp încep

să strângă pe balcon toate vechiturile din oraș

în simplitatea mea de începătoare se aud

doar detunături

ca săptămâna trecută când ceva a explodat

și în mine se auzea țiuitul prelung pe care îl

scot două microfoane pornite când se ating

am apăsat singură butonul off de pe microfonul

care insista să transmită unui public adult

o voce nepregătită, rârâită

am o limbă leneșă, mi-a spus doctorul

dintre cele făcute să ascundă un bănuț de argint


ANDREEA APOSTU

……………………………

LIKE A FISTFUL OF BUCKSHOT

 

I have 30 years like a fistful of buckshot and a

multitude of objects and attitudes

I could describe or list

to become a poet of

hoarding

like I recently heard about a gall who was collecting

in her poetry everything

just like the old people who after a while start

collecting on the balcony all the junk in town

in my beginner’s simplicity one can hear

only detonations

like last week when something exploded

and inside me there was the long whistle that

two on microphones produce when they touch

I pressed the off button on the microphone myself

that insisted on broadcasting to an adult audience

an unprepared, raspy voice

I have a lazy tongue, the doctor told me

one of those made to hide a silver penny

 

Traducere, Maria Magdalena Biela

DACA TU AI DISPAREA / IF YOU WERE TO DISAPPEAR

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English April 6, 2021

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DACA TU AI DISPAREA / IF YOU WERE TO DISAPPEAR


Dacă tu ai dispărea
Într-o noapte oarecare
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca nebun pe mare.

Cu un sac întreg de lut
Şi-o spinare de nuiele
Să te fac de la-nceput
Cu puterea mâinii mele.

Lucru lung şi monoton
Să te înviez, femeie,
Eu, bolnav Hyperion
Hai şi umblă , Galatee !

Dacă tu ai dispărea
Fi-ţi-ar moartea numai viaţă
Dulcea mea, amara mea
Aş pleca în ţări de gheaţă.

Să te fac din ţurţuri reci
Să te-mbrac în promoroacă
Şi apoi să poţi să pleci
Orişiunde o să-ţi placă…

De-ai cădea într-adevăr
În momentul marii frângeri
Aş veni la tine-n cer
Să te recompun din îngeri.

Şi pe urmă aş pleca
Umilit şi iluzoriu
Unde este casa mea
O mansardă-n purgatoriu.

Dacă tu ai dispărea
Şi din râsu-mi, şi din plânsu-mi
Te-aş găsi în sinea mea
Te-aş zidi din mine însumi!

Adrian paunescu


…………………………..

If you were to disappear


If you were to disappear
One night, matters not, you see
Oh my sweet and bitter dear
I’d go crazy on the sea.

With a bag of molding clay
And a full back of fine twigs
to make you from scratch I may
With the power of my wings.

Long and monotonous toil
just to resurrect you, woman,
I, Pygmalion in turmoil
Galatea, once more human!

If you were to disappear
Full of life your death may be,
Oh, my sweet and bitter dear
To the lands of ice I’d flee.

From cold icicles to make you
Cover you in frost carefree
Then do what you want to do
and be who you want to be.

If indeed you’d fall from blessings
At the time of great tearing
I would come to you in heavens
And of angels make your being.

Then would be my time to leave
Humbled deeply and dramatic
Back where is my house, to grieve
In the purgatory – attic.

If you were to disappear
From my laughing, from my crying
Within me I’d find you, dear
From myself I’d build you sighing.

English version, Maria Magdalena Biela

Loading