Roland

AUS EINER EPISTEL / FROM AN EPISTLE / DINTR-O EPISTOLĂ

POSTED IN Roland June 22, 2022

 

AUS EINER EPISTEL / FROM AN EPISTLE / DINTR-O EPISTOLĂ


… dass die Nähte nicht springen, wer sagt es uns denn,
dies Tuch, so straff über Gründe gespannt,
ein bunt gewürfelter Fetzen.
In den Nächten hier (blasser Sternbilder Wehn,
fernes Bollern woher, nasses Heu, das nicht riecht)
denke ich nichts Bestimmten, lasse Gedanken
treiben, die kehrn bald unverrichteter Dinge zurück.
Auch du scheinst unendlich fern für sie,
ich ahne dich hinter zerklüfteten Bergen,
womöglich läufst du mit jungen Gelenken, gespanntem
Sehnen und fest entschlossenem Blick,
wohin du heut glaubst.
Schön diese Schritte, ich neide sie dir,
den tänzelnden Gang über unerforschtes Terrain.
Und schon zieht ein eherner Tag herauf
mit Donnerkeilen und Sonnen –
In die zerklüftete Landschaft
schickt er vielleicht
einen Fetzen Wind.


ROLAND ERB

………………..

FROM AN EPISTLE

… so that the seams do not jump, who’s to tell us,
this cloth stretched so tightly over the ground,
a motley rag.
In the nights here (pale constellations wafting,
where from a distant rumbling, wet hay that smells not)
I think nothing in particular, let the thoughts
drift, they soon return empty-handed.
You too seem infinitely distant to them,
I sense you behind craggy mountains,
perhaps you run with young joints, strained
tendons and a resolute gaze, there
where you believe to be today.
Beautiful these steps, I envy them
the prancing walk over uncharted territory.
And already a brazen day is approaching
with thunderbolts and suns –
Into the rugged landscape
it might send
a wisp of wind.


trad. M. M. Biela

DICHTERPORTRÄT / POET PORTRAIT / PORTRET DE POET

POSTED IN Roland June 16, 2022

DICHTERPORTRÄT / POET PORTRAIT / PORTRET DE POET

Ein Zeichner hat ihn so skizziert,
da fängt er bei den Hüften an,
ein schmaler Leib aus wenig Strichen,
die Schultern rund, der Hals steigt daraus auf,
das breite Kinn, um das sich eine Binde schlingt
breit weiß, und die verhüllt den Mund.
Bis dann die Augen und die Nase,
das Haar, so spärlich, grau, ihn zeigen wie bekannt.
Glutvoll die Augen, dicht die Brauen drüber, doch
stets irrt der Blick nach unten ab
zur Binde.
Die Binde weiß, des Ohnemund, des Sehers?
Die Binde, ihm zur Strafe angelegt?
Der Zeichner schweigt davon, der Dichter –


ROLAND ERB

……………….


POET PORTRAIT

A draftsman sketched him like this,
starting at the hips,
a narrow body of few strokes,
the shoulders round, the neck rising from it,
the wide chin with a bandage wrapped around it
wide and white, covering the mouth.
Until the eyes and the nose,
the hair, so sparse, gray, show him as known.
The eyes full of fire, the eyebrows are thick, but
the gaze always wanders downwards
to the bandage.
The white bandage of Ohnemund, the seer?
The bandage, put on him as punishment?
The draftsman is silent about it, the poet –

……………….

PORTRET DE POET

Un desenator l-a schițat așa,
el începe de la șolduri,
un corp îngust din câteva linii,
umerii rotunzi, gâtul ridicându-se,
bărbia lată în jurul căreia este înfășurat un bandaj
larg si alb, care acoperă gura.
Până la ochi și nas,
părul, atât de rar, cărunt, il arata asa cum il cunoastem.
Ochii plini de foc, sprâncenele sunt dese, dar
privirea rataceste mereu în jos
spre bandaj.
Bandajul alb al lui Ohnemund, clarvăzătorul??
Bandajul, pus ca pedeapsă?
Desenatorul nu vorbeste despre asta, poetul –

trad. M. M. Biela

ADIEU / ADIEU / ADIO

POSTED IN Roland June 16, 2022

ADIEU / ADIEU / ADIO

Ich will
dich umatmen
ein letztes Mal
behutsam, bevor
unsere Klingen
schartig aneinander werden.
Hier,
in dem schwarzen,
kalten
Stachel-
drahtverhau.

ROLAND ERB

……………..

ADIEU
I want to
carefully
breathe around you
one last time
before
our blades become
jagged together.
Here,
in the black
cold
barbed
wire enclosure.

………………

ADIO

Vreau
sa respir atent
in jurul tau
o ultimă oară
înainte ca
lamele noastre
sa se loveasca.
Aici,
în incinta
neagra
si rece
de sârmă ghimpata.

 

trad. M. M. Biela

AN HÖLDERLIN / CĂTRE HÖLDERLIN / TO HÖLDERLIN

POSTED IN Roland May 24, 2022

AN HÖLDERLIN / CĂTRE HÖLDERLIN / TO HÖLDERLIN

Leb du in deinem dröhnenden Haus Sprache,
geh taumelnd unter den Bäumen dahin
bei heiterer Stimmung, lieblichen Lüften.
Auch steig zurück in den Turm, die düstern
Gedanken.
Heut soll dir nichts mehr geschehn. Da oben
erwarten wir dich, die Stummen.

ROLAND ERB


………………..

CĂTRE HÖLDERLIN

Trăiești in casa  hohotitoare a limbajului tau,
du-te clătinindu-te sub copaci
într-o dispozitie veselă, aer încântător.
Urcă, de asemenea, înapoi în turn, gandurile
sumbre.
Nu ți se va mai întâmpla nimic astăzi. Acolo sus
te asteptam, tacerea.


………………

TO HÖLDERLIN

You live in your roaring language house,
go staggering under the trees
in a cheerful mood, lovely air.
Also climb back into the tower, the gloomy
thoughts.
Nothing more shall happen to you today. Up there
we are waiting for you, the silence.


trad. M. M. Biela

PERCEVALS BESCHWERLICHE REISE / CĂLĂTORIA DIFICILĂ A LUI PERCEVAL / PERCEVAL’S HARD JOURNEY

POSTED IN Roland May 24, 2022

PERCEVALS BESCHWERLICHE REISE / CĂLĂTORIA DIFICILĂ A LUI PERCEVAL / PERCEVAL’S HARD JOURNEY


Gneissprung, der Pfad labyrinthisch
zum niemals genannten Ort.
Die Wohnstatt des schweigsamen Mannes,
vom Wildwasser, vom Feuer zerfurcht,
aufschimmert am Wald.
Luftwurzelverzweigt, blicklos ums Haus
dieses Braun bald gefällter Stämme.
O Weg –
nach vielstündiger Irrfahrt
im knarrendem Coupé, im morschen,
feldsteinzerklopften Gefährt –
führst du den unstet flackernden Blick
über lang verrufene Stufen
süß-bitteren Brotes Gaben zu?

ROLAND ERB


………………….

CĂLĂTORIA DIFICILĂ A LUI PERCEVAL


Salt de gnais, calea labirintică
catre locul niciodată amintit.
Locuința omului tăcut
brazdata de apa salbatica, de foc,
strălucește în pădure.
Rădăcină aeriana ramificata, fara privire în jurul casei
acest maro din trunchiuri curand doborâte.
Oh, drumule –
după multe ore de odisee
în coupé-ul scârțâitor, în vehiculul putred,
lovit de pietre de câmp –
iti conduci privirea sovaitoare si nesigura
peste pasi indelung discreditați
catre ofrandele painii dulci-amare?

 

…………………..

PERCEVAL’S HARD JOURNEY


Gneiss jump, the labyrinthine path
to the never-mentioned place.
The abode of the silent man,
furrowed by wild water, by fire,
shimmering in the forest.
Aerial root-branched, sightless around the house
this brown of soon felled trunks.
Oh, way –
after many hours of odyssey
in the creaking coupé, in the rotten,
fieldstone-beaten vehicle –
do you lead the unsteady flickering gaze
over long discredited steps
to sweet-bitter bread’s offerings?

 

trad. M.M. Biela

WALPURGIS / WALBURGA

POSTED IN Roland May 3, 2022

WALPURGIS / WALBURGA


Im gewendeten Besenschrank steht
mein unerwarteter Stoßtrupp,
der springt staubdurstig durchs Zimmer,
stößt mich, klopft mich, entführt mich,
wirbelt hinaus
zwischen Computern, gefluteten Straßen,
Lärm, der die Trommelfelle zerreißt,
zerfetztem Gebein, geborstenen Brücken,
Gleichmutgesichtern, geheuchelt,
Vorschriftgestrüpp, erlitten,
und coolem Rumhängen, Tun-als-ob
in Thüringen, Sachsen,
schnell auf den Blocksberg zu
mit dem alten Granit und Geröll,
der sich in Nachtnebel hüllt,
um fegend und bürstend sich zu verwandeln
und hexentanzend zu toben,
bis ein Morgen aufklart: ernüchterter Blick
in die Tieflandsbucht
mit dem Trugbild gebändigter Ströme
und meinem Besenschrank.

ROLAND ERB

………………..

WALPURGIS

In the upturned broom cupboard stands
my unexpected shock troop,
bounding across the room,
thirsty for dust,
pushing me, kicking me, abducting me,
whirling outside
between computers, flooded streets,
noise tearing the eardrums,
jagged bones, broken bridges,
equanimities, pretentious,
regulatory scrub, endured,
and cool hanging-out, make-believe
in Thuringia, Saxony,
heading rapidly towards the Blocksberg
with its old granite and its pebbles,
which wraps itself in a nocturnal mist,
to transform into sweeping and brushing
and unleashed witch-dancing,
until a morning breaks: sobered view
of the lowland bay
with the mirage of tamed streams
and my broom cupboard.

………………….

WALBURGA

În dulapul cu mături întoarse sta
trupa mea de soc neașteptată,
sarind însetata de praf prin cameră,
împingandu-ma, lovindu-ma, răpindu-ma,
iesind in vartej
printre computere, străzi inundate,
zgomote care sfasie timpanele,
oase rupte, poduri sparte,
chipuri impasibile, prefăcute,
uniforma regulamentara, indurata,
și mișto să pierzi timpul, make-believe
în Turingia, Saxonia,
repede spre Blocksberg
cu vechiul granit și bolovani,
invaluindu-se în ceața nopții,
transformandu-se in măturat și periat
și dansul vrăjitoresc dezlantuit
până când se limpezește o dimineață: priveliste dezamagita
a golfului de la ses
cu mirajul pâraielor îmblânzite
și dulapul meu cu mături.

trad., M. M. Biela

UNTER DEM LÄRM DES HAUSES / ÎN ZGOMOTUL CASEI / UNDER THE NOISE OF THE HOUSE

POSTED IN Roland April 26, 2022

UNTER DEM LÄRM DES HAUSES / ÎN ZGOMOTUL CASEI / UNDER THE NOISE OF THE HOUSE

Flüchtig gedenkst du wieder des Tages,
als er beim Lesen die Uhr abstellte,
das Fenster mit dichtem Schleier verhüllte,
die Tür mit Kette und Schloss zusperrte,
die tiefe, kaum rauschende Nacht anhielt
und sich am Zimmergrund unsichtbar machte.
Da ward er von Stille sacht erfüllt,
da strömten die grundlosen Lüfte ein
und rissen die dünnsten Webfäden durch,
bis er jäh beim Notschrei des Hauses erwachte,
aufschreckend sich anders besann.

ROLAND ERB

……………..

ÎN ZGOMOTUL CASEI

Iti amintesti in treacat de ziua
in care a oprit ceasul în timp ce citea,
a acoperit fereastra cu un voal gros,
a încuiat ușa cu lanț și lacăt,
a oprit noaptea adanca, abia fosnind,
și s-a făcut nevazut in adancul camerei.
Apoi s-a umplut de tăcere,
apoi aerul lipsit de temei curgea inauntru
și sfasia cele mai subțiri fire de țesut,
până când s-a trezit brusc la strigătul de necaz al casei,
a tresarit si s-a razgandit.

……………..

UNDER THE NOISE OF THE HOUSE

You fleetingly think back to the day
when he turned off his watch while reading,
covered the window with a thick veil,
locked the door with a chain and padlock,
stopped the deep, barely rustling night,
and made himself invisible at the bottom of the room.
Then he was filled with silence,
then the groundless air flowed in
and tore through the thinnest weaving threads,
until he awoke up abruptly at the cry of distress of the house,
startlingly changed his mind.

trad. M. M. Biela

SO ZU SAGEN ICH / SO TO SPEAK I / EU CA SA ZIC ASA

POSTED IN Roland April 7, 2022

SO ZU SAGEN ICH / SO TO SPEAK I / EU CA SA ZIC ASA

Warum
dies stumpfe Gesicht,
das ich schlagen möchte,
im Spiegel,
in der Verschlissenheit,
Unsicherheit,
was heute geschieht.
Soll ich
Entschlüsse fassen –
du wartest
dreizehn Sekunden, ach,
ein Jahrtausend,
irgendwo platzt
jetzt der bunte Ballon,
Gelächter lauthals,
das die Grimassen verziert,
und Sintfluten Schlamm,
die ein Gebirgsdorf verschütten,
während
das Seeziel
getroffen wird
(dort wo Aphrodite einst
Elementen entstieg).
Mein ur-uraltes Peru,
sonnenanbetend, mit
Blutopfern, schöne
Partien einer Landschaft, die stirbt.
Glorreiche Muskelspiele, dem
Sixtus
an die Kapellendecke gehext,
freilegen!
Das Würgen und das Erbrechen der
unerbittlichen Nacht,
wenn sie ihr Ende
nicht sieht.
Ob die Fiebernde ihre schale Brühe
geschlürft hat,
oder
sind die Schmerzen
zu stark in der Speiseröhre
nach dem heroischen halben Schritt
durchs Jahrhundert?
Die Kehle
ganz ausgedörrt, Herr
Marquis Posa,
alles so rot, glühend rot.
Von den niemals geschrieenen
Worten.
Und meine Glieder
in Ohnmachtsliebe
verstreut
auf dem zerfetzten Terrain.
D o c h a n B l u m e n f e h l t ‘ s i m R e v i e r .

ROLAND ERB

…………….

SO TO SPEAK I


Why
this dull face
that I want to hit
in the mirror,
in the wear and tear,
uncertainty,
what is happening today.
Should I
make decisions –
you’re waiting
thirteen seconds, alas,
a millennium
somewhere now
the colorful balloon
is bursting,
loud laughter
that adorns the grimaces,
and deluges of mud,
burying a mountain village,
while hitting
the sea target
(where Aphrodite once
emerged
from the elements).
My primeval Peru,
worshiping the sun, with
blood sacrifices, beautiful
parts of a landscape that is dying.
Reveal glorious muscle flexions,
with the bewitched Sixtus
on the chapel’s ceiling!
The gagging and vomiting of the
unrelenting night,
when she doesn’t see
her end.
Whether the feverish sipped
its stale broth,
or
is the pain
in her esophagus too severe
after the heroic half step
through the century?
The throat is
all parched, sir
Marquis Posa,
everything so red, glowing red.
From the never-screamed
words.
And my limbs
in fainting love
scattered
on the tattered terrain.
B u t t h e f l o w e r s a r e m i s s i n g i n t h e p r e c i n c t!

…………..

EU CA SA ZIC ASA


De ce
acest chip tern
pe care vreau să-l lovesc
în oglindă,
în uzura,
incertitudinea
a ceea ce se întâmplă astazi.
Trebuie să iau hotariri-
astepti
treisprezece secunde, vai,
un mileniu
undeva acum balonul colorat
explodeaza,
râsete zgomotoase
care impodobesc grimasele,
si potopuri de noroi
care îngroapă un sat de munte,
in timp ce
ținta mării
este lovita
(acolo, unde, candva, Afrodita a aparut
din elemente).
Peru-ul meu primordial,
adorator al soarelui, cu
sacrificii de sânge, parti frumoase
ale unui peisaj care moare.
Dezvaluie
magnifice flexii musculare
cu Sixtus
fermecat pe tavanul Capelei!
Strangularea și vărsăturile
noaptii necruțătoare,
când ea nu-si vede
sfarsitul.
Oare cea febrila a sorbit
supa ei statuta
sau
durerea din esofag
este prea puternica
după eroica jumătate de pas
de-a lungul secolului?
Gatul
complet uscat, domnule
Marchiz Posa,
totul atât de roșu, roșu strălucitor.
De cuvintele
nicodata strigate.
Și membrele mele
risipite
în dragoste neputincioasa
pe terenul sfâşiat.


D a r f l o r i l e l i p s e s c i n c a r t i e r .


trad. M. M. Biela

AUCH HEUTE / TODAY AS WELL / CHIAR ȘI ASTAZI

POSTED IN Roland April 7, 2022

AUCH HEUTE / TODAY AS WELL / CHIAR ȘI ASTAZI

Auch heute und jeden Tag,
ich in meiner Beschränkung,
in meiner Isolation,
im Aufsparn der Kräfte,
der alten, unausschöpflichen Kräfte,
die ich nicht nach dem Herzen
anspannen kann.

ROLAND ERB

…………..

TODAY AS WELL

Even today and every day
I in my limitation
in my isolation
in conserving the strength,
the ancient, inexhaustible strength,
which I cannot harness according
to the heart.

……………

CHIAR ȘI ASTAZI

Chiar și astăzi și în fiecare zi
eu, in limitarea mea
în izolarea mea,
în a-mi conserva fortele,
vechile, inepuizabilele forte
pe care nu le pot exploata
conform inimii.

trad. M. M. Biela

WOLHYNIEN / VOLÂNIA / VOLHYNIA

POSTED IN Roland April 7, 2022

WOLHYNIEN / VOLÂNIA / VOLHYNIA

 


Das Wort
fiel im Traum,
ich sah, wie ich mein eigenes
Grab schaufeln musste.
Die Erde war hart
gefroren mit
riesigen Kieseln,
ich hatte bald
brennende Blasen
an beiden Händen,
ich schwitzte, ich fror, ich
konnte nicht denken.
Hinter mir,
mit dem Gewehr mein Wächter,
er trieb mich
mit fremdem, deutschem Kommando,
sobald ich erlahmte.
Mitten im Krieg wars
im Traum,
ich trug einen schütteren Bart,
graue Schläfenlocken,
stand schräg
im zerschlissenen Kittel.
Ich grub und konnte nicht
fertig werden.


ROLAND ERB

………….

VOLÂNIA

Cuvantul
a cazut in vis
M-am văzut cum
trebuia sa-mi sap propriul mormânt.
Pământul era inghetat,
tare, cu
pietricele imense,
am avut in curand
bășici arzătoare
la palmele amandoua,
transpiram, înghețam,
nu puteam gândi.
În spatele meu,
gardianul cu pusca lui,
ma impingea
cu o comandă străină, germană,
de îndată ce ma inmuiam.
Era în mijlocul războiului,
într-un vis,
purtam o barbă rara,
perciuni cenusii,
stăteam aplecat,
într-o salopeta zdrențuită.
Săpam și nu puteam
termina.


…………….

VOLHYNIA

The word
fell in a dream,
I saw how
I had to dig
my own grave.
The ground was frozen
hard with
huge pebbles,
I had soon
burning blisters
on both hands,
I was sweating, I was freezing, I
couldn’t think.
Behind me,
my guard with his gun ,
he drove me
with foreign, German commands,
as soon as I got tired.
It was in the middle of the war
in a dream
I wore a thinning beard
gray side-locks,
stood askew
in a tattered overall.
I was digging and I couldn’t
finish.

trad. M. M. Biela

Loading