translated Romanian-English

Pean / Paean

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English April 1, 2019

n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pean / Paean

Nu trebuie înţelese sentimentele, –
ele trebuie să fie trăite.
Nu trebuie înţeleşi porcii, –
ei trebuie să fie mâncaţi.
Nu trebuie înţelese florile, –
ele trebuie să fie mirosite.
Nu trebuie să fie înţeleasă pasărea, –
lăsaţi-o pe ea singură;
nu-i faceţi ramură din inima voastră,
nu-i beţi cu respirarea voastră aerul,
aerul de sub aripă…
Nu trebuie mai ales să înţelegem, –
trebuie mai ales să fim;
dar mai ales trebuie să fi fost,
într-adevăr mai ales să fi fost.
 

 
NICHITA STANESCU
—————————————–
Paean

Feelings mustn’t be understood,-
they must be lived.
Pigs mustn’t be understood,-
they must be eaten.
Flowers mustn’t be understood,-
they must be smelled.
The bird mustn’t be understood,-
leave her alone :
don’t make her a branche from your heart,
don’t drink with your breath her air,
the air from under the wing…
We mustn’t especially understand,-
we must especially be ;
but especially we must have been,
indeed, especially have been.

 

Maria Magdalena

Poem

POSTED IN contemporary poetry, translated Romanian-English March 30, 2019

muiere

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Poem

 

Ghemuit într-un trup ce-si poarta cenusa
ma desprind din haul aripilor îngropate-n mine
se sfâsie lumina în tremurul inimii îngenuncheate,
un strigat de pietre în singuratatea hoinara
pe coline binecuvântarea clipei arde tacerea
frunza a unui vis, ma scutura timpul peste noapte.

ALICE PUIU

———————————————–

Poem

Snuggled in a body bearing its ashes
I detach myself from the abyss of the wings buried in me
the light tears up in the shudder of the kneeled heart,
a scream of stones in the wandering loneliness
on the hills the blessing of the moment burns the silence
leaf of a dream, the time shakes me over night.

 

Maria Magdalena

Noi si pamântul / We and the earth

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 23, 2019

diamant

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Noi si pamântul / We and the earth

 

Atâtea stele cad în noaptea asta.
Demonul noptii tine parca-n mâni pamântul
si sufla peste-o iasca
naprasnic sa-l aprinda.
În noaptea asta-n care cad
atâtea stele, tânarul sau trup
de vrajitoare-mi arde-n brate
ca-n flacarile unui rug.
Nebun,
ca niste limbi de foc eu bratele-mi întind,
ca sa-ti topesc zapada umerilor goi,
si ca sa-ti sorb, flamând sa-ti mistui
puterea, sângele, mândria, primavara, totul.
În zori când ziua va aprinde noaptea,
Când scrumul noptii o sa piara dus
de-un vânt spre-apus,
în zori de zi as vrea sa fim si noi
cenusa,
noi si – pamântul.

LUCIAN BLAGA
————————————-
We and the earth

So many stars fall tonight.
the demon of the night seems to take hold of the earth
and blows over a tinder
fiercely to light it up.
In this night when
so many stars fall, her young
witch body burns into my arms
like the flames of a pyre.
Foul,
I stretch out my arms as tongues of fire
to melt the snow of your naked shoulders,
and to absorb, hungry to devour
your power, your blood, your pride, your spring, all.
At dawn when the day will ignite the night,
When the ashes of night will perish carried
to the west by a wind,
at dawn I’d like to be both also
ashes,
we and – the earth.

 

Maria Magdalena

Vei plânge mult ori vei zâmbi? / Will you cry much or will you smile?

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 10, 2019

n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vei plânge mult ori vei zâmbi?

Eu
nu mă căiesc,
c-am adunat în suflet şi noroi-
dar mă gândesc la tine.
Cu gheare de lumină
o dimineaţă-ţi va ucide-odată visul,
că sufletul mi-aşa curat,
cum gândul tău il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plânge mult atunci ori vei ierta?
Vei plânge mult ori vei zâmbi
de razele acelei dimineţi,
în care eu ţi-oi zice fără umbră de căinţă:
“Nu ştii, ca numa-n lacuri cu noroi în fund cresc nuferi?”

Lucian Blaga
…………………………………………
Will you cry much or will you smile?

I
do not regret,
that I gathered in my soul also mud-
but I’m thinking about you.
With claws of light
one morning will kill once your dream,
that my soul is so pure,
as your thought wants it,
as the heart of your love believes it.
Will you cry much then, or will you forgive?
Will you cry much or will you smile
of that morning’s rays,
in which I will tell you with no shadow of remorse:
“Don’t you know that only out of the mud of lakes grows the lotus?”

Maria Magdalena

Scrisoare / Letter

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 8, 2019

opl

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Scrisoare / Letter

Nu ți-aș scrie poate nici acum acest rând,
dar cocoșii au cântat de trei ori în noapte –
și-a trebuit să strig :
Doamne, Doamne, de cine m-am lepădat ?

Sunt mai bătrân decât tine, mamă,
ci tot așa cum mă știi :
adus puțin de umeri
și plecat peste întrebările lumii.

Nu știu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumină.
Numai ca să umblu printre lucruri,
și să le fac dreptate spunându-le
care-i mai adevarăt și care-i mai frumos ?
Mâna mi se oprește : e prea puțin.
Glasul mi se stinge : e prea puțin.
De ce m-ai trimis în lumină, Mamă,
de ce m-ai trimis ?

Trupul meu cade la picioarele tale
greu ca o pasăre moartă.

Lucian Blaga
…………………………..
Letter

I wouldn’t write you even now this line,
but the roosters crowed three times in the night –
and I had to scream:
Lord, Lord, whom have I disowned?

I’m older than you, Mother,
otherwise the same, as you know me:
a little drooped
and bent over the world’s questions.

I don’t know even today why did you send me into the light.
Only to walk among things,
and do them justice by telling
who is the truer and who is more beautiful?
My hand stops: it’s too little.
My voice goes out: it’s too little.
Why did you send me into the light, Mother,
why did you send me?

My body falls at your feet
heay as a dead bird.

 

Vintage Print

Ghimpii / The thorns

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 4, 2019

b

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ghimpii / The thorns

 

Eram copil. Mi-aduc aminte, culegeam
odată trandafiri sălbatici.
Aveau atâţia ghimpi,
dar n-am vrut să-i rup.
credeam că-s muguri-
şi-au să înflorească.

Te-am întâlnit apoi pe tine.
O, câţi ghimpi, câţi ghimpi aveai!
dar n-am voit să te despoi –
credeam c-o să-nflorească.

Azi toate astea-mi trec
pe dinainte şi zâmbesc.
Zâmbesc şi hoinăresc prin văi
Zburdalnic în bătaia vântului.
Eram copil.

 

Lucian Blaga

……………………………………………………
The thorns

I was a kid. I remember, I was picking
once wild roses.
They had so many thorns,
but I did not want to break them.
I thought them being buds-
that will flourish.

Then I met you.
Oh, how many thorns, how many thorns did you have!
but I did not want to strip you –
I thought they will flourish.

Today I see again all of these
and I smile
I smile and wander through the valleys
Sprightly in the wind.
I was a kid.

 

Vintage Print

Frumoase mâni / Beautiful hands

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 4, 2019

urn

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Frumoase maini / Beautiful hands

Presimt:
frumoase mâni, cum îmi cuprindeţi astăzi cu
căldura voastră capul plin de visuri,
aşa îmi veţi ţinea odată
şi urna cu cenuşa mea.

Visez:
frumoase mâni, când buze calde îmi vor sufla
în vânt cenuşa,
ce-o s-o ţineţi în palmi ca-ntr-un potir,
veţi fi ca nişte flori,
din care boarea-mprăştie – polenul.

Şi plâng:
veţi fi aşa de tinere atunci, frumoase mâni.

Lucian Blaga
………………………………
Beautiful hands

I sense:
beautiful hands, how do you hold today
with your warmth my head full of dreams,
thus you will also keep once
the urn with my ashes.

I dream:
beautiful hands, when warm lips will blow
in the wind my ashes
that you’ll keep in your hands like in a chalice,
you’ll be like some flowers,
from which the breeze spreads – the pollen.

And I cry:
you’ll be so young then, beautiful hands.

 

Vintage Print

I do not crush the world’s corolla of wonders

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 4, 2019

w

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / I do not crush the world’s corolla of wonders

 

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

Lucian Blaga
…………………………………

I do not crush the world’s corolla of wonders

I do not crush the world’s corolla of wonders
and I don’t kill
with my mind, the mysteries I meet
in my way
in flowers, in eyes, on lips or graves.
The light of others
strangles the spell of the impenetrable hidden
in the depths of darkness,
but I,
I with my light enlarge the mystery of the world –
and as the moon with her white rays
doesn’t diminish, but quivering
enhances even more the mystery of the night,
so I enrich the unknown horizon
with wide shudder of holy mystery
and all that isn’t understood
is changing in even greater mysteries
under my eyes,
for I love
flowers and eyes and lips and graves.

 

Vintage Print

Liniste / Silence

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 3, 2019

op

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Liniste / Silence

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

În piept
mi s-a trezit un glas străin
şi-un cântec cânta-n mine-un dor
ce nu-i al meu.

Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,
cu sânge tânăr înca-n vine,
cu patimi mari în sânge,
cu soare viu în patimi,
vin,
vin sa-şi trăiasca mai departe
în noi
viaţa netrăita.

Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
cum se izbesc de geamuri razele de lună.

O, cine ştie – suflete,-n ce piept îţi vei cânta
şi tu odată peste veacuri
pe coarde dulci de linişte,
pe harfă de-ntuneric – dorul sugrumat
şi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie?
Cine ştie?

Lucian Blaga
………………………………………
Silence

There’s so much silence around that it seems to me that I hear
how the moon rays hit the windows.
In my soul
awoke a strange voice
and a song sings in me a longing
who isn’t mine.

It is told that the ancestors that died before their time
with blood still young in their veins,
with great ardour in blood,
with lively sun in their ardour,
return
return to live forwards
in us
their unlived life.

There’s so much silence around it seems to me that I hear
how the moon rays hit the windows.

Oh, who knows,- my soul – , in whose chest you will sing
yourself once over the centuries
on sweet chords of silence,
on the darkness’ harp – your strangled longing
and your broken joy for life? Who knows?
Who knows?

 

Vintage print

Lumina / The Light

POSTED IN classic poetry, translated Romanian-English March 3, 2019

36

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lumina / The Light

Lumina ce-o simt
năvălindu-mi în piept când te vad,
oare nu e un strop din lumina 
creată în ziua dintâi,
din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă?

Nimicul zăcea-n agonie
când singur plutea-ntuneric şi dat-a
un semn Nepătrunsul:
“Să fie lumină!”

O mare
şi-un vifor nebun de lumină
facutu-s-a-n clipa:
o sete era de pacate, de-aventuri, de doruri, de patimi,
o sete de lume şi soare.

Dar unde-a pierit orbitoarea
lumină de-atunci – cine ştie?

Lumina ce-o simt năvălindu-mi
în piept când te vad – minunato,
e poate ca ultimul strop
din lumina creată în ziua dintâi.

Lucian Blaga
…………………………………..

The light

The light that I feel
bursting into my soul when I see you,
isn’t maybe a drop from the light
created on the first day,
from that light deeply thirsty for life?

The nothing was lying in agony
when alone floating in the darkness gave
a sign the Impenetrable:
“Let there be light!”

A sea
and a mad storm of light
was done in a hurry:
a thirst for sin, adventures, longings, passions,
a thirst for the world and the sun.

But where did vanish the blinding
light of then – who knows?

The light that I feel
bursting into my soul when I see you – my wonder
is maybe the last drop
from the light created on the first day.

 

Vintage Print

Loading